marți, 30 iunie 2009

"Le-am stropit doar de 2 ori, nu ca altii de 6"

Am prins obiceiul să mă bag în seamă cu vânzătorii din piaţă când merg la cumpărături. Iar rezultatele sunt incredibile. Am scutit foarte mulţi nervi şi chiar bani de când aplic procedura asta. Cred că sunteţi şi voi familiarizaţi cu sentimentul acela de revoltă pe care îl experimentaţi atunci când ajungeţi acasă şi constataţi că iar v-aţi luat o "ţeapă" cu marfa cumpărată sau când comandaţi cartofii uriaşi aşezaţi frumos în partea dinspre client şi vi se servesc cei mititei din partea opusă. Nu vă închipuiţi că am scăpat de aceste sentimente, dar măcar le-am redus.

De curând am început să descos vânzătorii şi asupra originii mărfii. Cum am făcut vânzare de câteva kilograme bune de cireşe în luna asta, nu m-am putut abţine să aflu adevărul despre originea mult adoratelor surate. Iar tipul căruia i-am făcut cel mai mult vânzare a fost chiar sincer cu mine: "Doamnă, le-am stropit, dar numai de 2 ori, nu ca alţii de 6 şi asta înainte de a se forma fructul".

Şi eu care tot mai speram în regăsirea cireşelor pe care le savuram direct din grădina bunicii când eram puştoaică... totul se reduce la bani. Păcat!

luni, 29 iunie 2009

Secretul pastravului cu miros de motorina

Va povesteam cu ceva vreme în urmă ce bucuroasă am fost cand am descoperit modalitatea de a mă aproviziona cu păstrăv proaspăt direct de la păstrăvărie şi ce dezamăgire m-a cuprins când am simţit gustul de motorină al peştelui. Iată că am aflat ulterior şi ceva detalii care m-au luminat în privinţa secretului care stă în spatele gustului de motorină.

Persoana care îmi cumpărase păstrăvul face drumuri săptămânale în jurul Braşovului împreună cu încă o altă persoană. Deşi cunoştinţa mea l-a avertizat pe colegul lui de gustul păstrăvului achiziţionat cu o săptămână în urmă, acesta insistă că vrea să încerce şi el păstrăvul de la păstravăria cu pricina. Zis şi făcut. Opresc oamenii la păstrăvărie şi tot aşteptând vânzătorul, se bagă în seamă cu un sătean din zonă care, printre altele, îi sfătuieşte să meargă un pic mai la deal, pe drumul de ţară care se face în dreapta, pentru că acolo vor găsi un păstrăv mai bun. Dar sfatul este tratat cu "ignore", mai ales că între timp apare şi vânzătorul, un puştan de vreo 18 ani.
Achiziţionarea mărfii se face în ton umoristic datorită faptului că bazinul de păstrăvi este aproape gol. Clienţii îşi exprimă nedumerirea, iar vânzătorul le explică prieteneşte şi sincer: "Da, l-am golit, că mâine îmi fac majoratul şi vreau să înot cu prietenii!" Cei doi camarazi se uită unul la altul pentru a se asigura că au înţeles răspunsul. Da, au înţeles bine. "Aha, cred că o sa consum păstrăvul ăsta cu plăcere că în bazin înoată doar fete, nu?" e replica ce se vrea o glumă a clientului stupefiat.

În maşină, după cumpărarea peştelui: "Ştii ce, cred că n-are rost să mai car păstrăvul ăsta până acasă că tot nu-l mai mănânc..."


Epilog.
Secretul mirosului de motorină? Ce mai contează... Neglijenţa proprietarului, dovedită nu numai de sfaturile necondiţionate ale consătenilor, ci chiar de către el însuşi este suficientă. Eu chiar nu aş vrea să aflu mai multe poveşti din culise. Voi ce ziceţi?


joi, 25 iunie 2009

Fructe de padure

Pentru că e vară şi vremea drumeţiilor pe munte ne face cu ochiul, vă propun să profitaţi din plin din bogăţiile pe care le oferă muntele. Să aflăm azi despre fructele de pădure, adevărate capsule de sănătate.

AFINELE
Cu fructul lor ca nişte mărgele negre, brumate, afinele înglobează în ele toată energia solară captată pe platourile muntoase pe care cresc. O portie de afine valorează cât 3-4 casete cu vitamine, cu specificaţia că vitaminele A, E, F, PP si B (B1 si B2) conţinute de afine sunt mult mai uşor de asimilat, deoarece sunt în formula naturală. Cât despre acţiunile terapeutice, lista impresionează nu atât prin mărime, cât prin efectul neobişnuit al acestor alimente-medicament sau, mai bine zis, medicamente-aliment care sunt afinele. Cu precădere, ele ajută la reglarea circulaţiei sangvine, au efect antiseptic, antidiareic şi diuretic şi combat depunerile de grasime.

MURELE
Forma fructelor şi a frunzelor, micii spini de pe tulpină recomandă murele ca fiind un fel de verişor primar, ceva mai sălbatic, al zmeurei. De altfel, murele au în linii mari aceleaşi proprietăţi terapeutice ca şi zmeura. Cele mai importante virtuţi tămăduitoare le au frunzele de mur, care sunt dezinfectante, cicatrizante, reglatoare hormonale şi antihemoragice redutabile. Fructele sunt depurative, răcoritoare, uşor astringente, laxative în stare proaspătă şi antidiareice în stare uscată. În medicina populară, fructele erau frecvent folosite pentru a trata răguşeala şi bolile de gât, în general.

ZMEURA (Rubus idaeus)
Fructele sale sunt o adevarată colectie de minerale: calciu, magneziu, zinc, mangan, potasiu, fosfor, toate în forme uşor asimilabile şi vitaminele A, B1, B2, D si P, în timp ce frunzele sale sunt bogate în vitamina C. Numai din aceasta enumerare ne putem da seama că zmeura este un adevarat izvor de sănătate, fiecare fruct al său fiind o varianta naturala extrem de reuşită a suplimentelor de vitamine şi minerale care se găsesc în farmacii. Zmeura reprezintă un remediu excepţional pentru tubul digestiv, pentru pancreas şi sistemul respirator, în timp ce frunzele sale sunt un antihemoragic şi un reglator hormonal redutabil (mai ales la femei).
FRĂGUŢELE (Fragaria vesca)
Virtuţile lor de medicament sunt cunoscute încă din Antichitate, când erau recomandate de medicii români ca reîntineritoare şi purificatoare. Felcerii din Evul Mediu i-au folosit la randul lor pentru despovararea organismului de toxine, pentru impiedicarea formarii si pentru eliminarea pietrelor la bila si la rinichi, precum si contra reumatismului şi gutei. O binemeritată faimă au câştigat-o atunci cand marele botanist si savant LinnŽ (cel care a introdus pentru prima data denumirile latine ale plantelor) s-a vindecat de o guta rebela, printr-o simpla cură de fragi. În zilele noastre, fragii au ajuns în Europa o raritate în flora spontană, din cauza uniformizării pădurilor, care le-a stricat mediul de viaţă, precum şi din cauza folosirii iraţionale a substanţelor chimice. Din fericire, în ţara noastră marginile de pădure şi poienile sunt pline de fragi. Destul de greu de cules, ceea ce-i face şi mai preţiosi, cu un gust şi o aromă care întrec cel mai elaborat produs de cofetarie, ei constituie un adevarat remediu în tratamentele naturiste.

COACAZELE NEGRE
Mai cernite şi mai urâţele în comparatie cu fragii şi zmeura, lipsite de aromă şi străluciri rubinii, coacazele negre sunt o veritabilă Cenuşăreasă a naturii. Abia la sfârşitul poveştii, când prinţul le aşază în picior pantofiorul, arată ce comori se ascund sub înfăţisarea lor reculeasă. Puţine alte alcatuiri ale firii au atâta forţă de a vindeca. Coacăzele negre conţin un număr impresionant de minerale şi vitamine, între care vitamina C într-o formă care se dovedeste a fi cea mai stabilă dintre toate fructele, rezistând la căldură şi oxidare. În plus, este singurul fruct de padure care contine ulei volatil intr-o proportie destul de mare, un ulei cu miros mai putin placut, dar cu efecte cu totul deosebite.

COACAZELE ROSII (RUZINCILE, RIBIZLI) (Ribes rubrum)
Daca fragii si zmeura au un caracter cvasiuniversal, fiind adecvate tuturor constitutiilor si unei game impresionante de boli, boabele rosii translucide de coacaze sunt un remediu care actioneaza mult mai "tintit". Mai in gluma, mai in serios, poate fi numit fructul antilene ideal, cu gustul sau acru puternic, cu efectul sau de stimulent digestiv si drenor extrem de activ. Este o adevarata arma secreta a dietoterapiei in obezitate, in digestia lenesa si in bolile de piele, rebele la alte forme de tratament.

MĂCEŞELE (Rosa canina)
Acestea prefera solurile uscate, de la câmpie pâna la altitudini de 1.700 de metri. Arbustul este întâlnit în padurile de foioase, raristi de padure, dar si pe marginea drumurilor. Macesele sunt indicate în avitaminoze, enterocolite, litiazele biliare si renale.


CĂTINA (Hippophae rhamnoidas)
Este rezistenta la seceta si ger, dar îi trebuie lumina directa si nu suporta acoperirea. Ea creste îndeosebi pe formatiuni geologice salinifere, din regiunea litorala pâna în etajul montan, pe nisipuri si pietrisuri si în zonele râurilor si ale izlazurilor. Catina este utilizata în hepatita epidemica, hepatita cronica, urticarie, guta, reumatism, arsuri, degeraturi, radiatii.
PORUMBELE (Prunus spinosa)
Sunt întâlnite pe dealuri pietroase, zone stâncoase, pasuni si margini de padure. Cand sunt coapte, fructele de porumbe au culoare neagra-violacee si marimea unei visine mici. Contin mult tanin, ceea ce le face sa fie foarte astringente. Oamenii de la tara spun ca nu e cazul sa incerci a gusta porumbele inainte de a fi cazut pe ele prima bruma, pentru ca o sa ti se faca gura punga. Proumbele sunt bogate în săruri de calciu, magneziu, taninuri, zaharuri, acizi organici şi în vitamina C. De aceea, fructele porumbarului sunt recomandate în diverse afecţiuni: colite de fermentaţie, dischinezii biliare, uremie, gută şi în artritism.
COARNELE
Coarnele se culeg în luna octombrie. Cînd sînt foarte bine coapte, conţin cantităţi maxime de calciu, vitamina C şi potasiu. Se pot usca, realizîndu-se astfel produse cu valoare nutritivă foarte mare, care se pot consuma ca atare sau puse în ceai. Principala indicaţie în consumul de coarne este combaterea diareei. La ţară, coarnele sînt, înainte de toate, destinate "fabricării" unui lichior minunat, cunoscut mai bine sub numele de "cornată".


Fructele de padure provenite din România sunt apreciate foarte mult în afară datorită faptului ca nu provin din culturi intensive, modificate genetic, nu sunt afectate de poluare, nu sunt tratate cu substante chimice de fertilizare si combatere a daunatorilor si provin din flora spontana. Ele sunt considerate, pe bună dreptate, cele mai ecologice alimente româneşti. Păcat că 90% merg la export, iar românii încă nu le apreciază adevărata valoare. Agricultura ecologica din România este extrem de apreciata în Uniunea Europeana. Exploatarea fructelor de padure din flora spontana este o afacere profitabila.

Pentru oamenii nevoiasi din diversele zone împadurite ale tarii, culesul fructelor de padure este o sursa de venit. Munca lor nu este deloc usoara. Ba, mai mult, este destul de migaloasa. De frica salbaticiunilor, culegatorii de ocazie merg în grupuri. Uneori, barbatii îsi iau si nevestele sa îi ajute la cules, dar mai ales la sortatul fructelor. Femeile îsi cara pruncii prin hatisurile padurilor fiindca nu au alta solutie. Doar asa, spun ele, se câstiga un banut. Fructele culese sunt vândute ocolurilor silvice sau pe marginea şoselelor.

Avem, aşadar, două alternative de a ne aproviziona cu fructe de pădure:
1. Le culegem chiar noi în timpul drumeţiilor pe munte.
2. Cumpărăm de la culegătorii de fructe de pădure.
Ar mai fi varianta de a cumpăra de la ocoalele silvice, dar cred ca rentează doar în cantităţi mari.

De unde putem culege fructe de pădure şi unde îi găsim pe culegători? Pe munte şi pe lângă el. Eu, personal, am cules zmeură de la Vatra Dornei, de pe Ceahlău, din zona Maramureşului, din Munţii Ciucaş, din Făgăraş şi din Piatra Craiului. Frăguţe găsesc pe pajiştile de la ţară în jurul Buzăului, dar am cules şi de la Vatra Dornei, Ceahlău şi Ciucaş. Foarte multe afine am găsit în Munţii Făgăraşului şi tot acolo am întîlnit şi foarte mulţi culegători. Coacăze, porumbe, măceşe, mure, cătină şi coarne culeg de la ţară şi ocazional din alte zone, dacă am drum pe acolo în perioadele de recoltare.
Referitor la perioadele de recoltare, sezonul începe chiar din iunie pentru frăguţe şi se termină abia prin octombrie cu porumbele şi coarnele. În general, perioada de recoltare a fructelor de padure variaza în functie de fiecare specie, de conditiile climatice, din iulie pâna în septembrie si chiar octombrie.

Prin urmare, ce ziceţi, ne vedem vara asta la pădure să culegem fragi şi mure?

miercuri, 24 iunie 2009

Mancarea sanatoasa - cel mai bun medicament

Mancarea constituie un element important al sanatatii organismului. Nu depind direct de noi poluarea, factorii ereditari, zgomotul, mediul in care ne nastem, tiparele comportamentale ale celor din jur, insa intotdeauna vom putea decide ce produse sa mancam si ce alimente sa nu consumam.

PATRU NUTRIMENTI DE BAZA
Apa, carbohidratii (glucidele), proteinele si grasimile (lipidele) sunt principalele componente ale unei diete sanatoase. Daca alegi cea mai sanatoasa varianta a acestor nutrienti si-i mananci echilibrat, iti ajuti organismul sa functioneze la nivel optim.
1. Apa – Doua treimi din organismul uman matur este format din apa. Ea este implicata in fiecare functie a corpului si este vitala pentru functionarea aparatului digestiv, circulator si urinar. Apa transporta nutrimenti de la si catre celule. Cu ajutorul ei se mentine o temperatura adecvata in organism. Este recomandat sa bei cel putin opt pahare de apa pe zi (2 litri).
2. Carbohidratii – reprezinta o sursa de energie pentru intregul corp. In primul rand, ei se gasesc in fructe si in legume; cei mai semnificativi hidrati de carbon de origine animala provin din produsele lactate. Aceasta clasa de compusi organici se divide in doua categorii principale: carbohidrati simpli si carbohidrati complecsi.Carbohidratii simpli constituie cea mai rapida sursa de energie pentru ca sunt descompusi imediat de catre organism. Acestia includ o varietate de zaharuri precum lactoza (zaharul din lapte), fructoza (se intalneste in miere si in fructele dulci; printr-un proces utilizat la nivelul ficatului, fructoza este folosita pentru producerea de energie) si sucroza (zaharoza).
Carbohidratii complecsi includ fibrele si amidonul din produse fainoase (paine, paste), din fasole si din legume radacinoase (precum cartoful). Aceste alimente bogate in carbohidrati sunt inmagazinate in organism, devenind surse de energie pentru o perioada indelungata de timp.
Atat carbohidratii simpli, cat si cei complecsi sunt descompusi pana la glucoza - singura sursa de energie a creierului, glucoza participa la procesele metabolice producatoare de energie. Consumul zilnic ar trebui sa includa 50% de carbohidrati. In cazul in care consumi mai multe calorii decat poate folosi organismul, un procent din acesti carbohidrati sunt inmagazinati sub forma de grasimi.
3. Proteinele - au un rol vital in reglarea si functionarea organismului prin enzime si hormoni. Comparativ cu hidrocarburile, proteinele sunt o sursa de energie de lunga durata. Ele pastreaza echilibrul acid-alcalin din organism, formand materialul structural al muschilor, pielii, organelor si tesuturilor. Atunci cand consumi mai multe proteine decat ai nevoie, cantitatea suplimentara este depozitata si folosita ca sursa de energie dupa o anumita perioada. Proteinele complete care se gasesc in carne, peste, branza, oua, iaurt si lapte contin cantitatea de aminoacizi de care are nevoie organismul. Produsele pe baza de soia - tofu, ulei de soia, lapte de soia, carne de soia – contin proteine complete. Proteinele incomplete se gasesc in cereale si legume; ele aduc multe beneficii organismului, dar contin numai o parte din aminoacizii necesari. Adultii trebuie sa manance aproximativ 60 de grame de proteine pe zi, respectiv intre 10 - 15% din continutul total caloric pe zi.
4. Grasimile - sunt utile organismului. Grasimile au la baza acizii grasi care sunt principalii constituenti ai lipidelor. In timpul copilariei, acesti acizi organici sunt vitali pentru dezvoltarea neuronala normala. La varsta adulta, alaturi de glucide, acizii grasi devin o sursa primordiala de energie.
Acizii grasi sunt de mai multe tipuri: saturati, polisaturati si monosaturati.
Acizii grasi saturati se gasesc in carne de vaca, miel, porc, sunca si produse lactate. Cu cat este mai solid produsul, cu atat este mai mare concentratia de acizi grasi saturati. Corpul nostru utilizeaza acesti acizi in producerea colesterolului. Studiile au aratat ca o dieta bogata in acizi grasi saturati promoveaza afectiuni coronariene si ridica nivelul colesterolului in sange, prin marirea nivelului de colesterol “rau” (LDL colesterol).
Acizii grasi polisaturati se intalnesc in diferite specii de pesti (ton, somon, macrou) si in uleiurile vegetale - de floarea-soarelui, de soia, sau de porumb. Acestia scad valorea nivelului de colesterol in sange; totusi, o cantitate exagerata de acizi grasi polisaturati reduc HDL-ul colesterolul "bun".
Acizii grasi monosaturati intalniti in uleiul de masline reduc nivelul de LDL din sange, fara sa
afecteze HDL-ul.

4 ALIMENTE ESENTIALE PENTRU SANATATEA TA
Banii pe care ii salvezi daca preferi sa-ti savurezi mesele in fast-fooduri nu sunt economisiti - peste o anumita perioada tot vor fi cheltuiti pentru a-ti trata raceala si diferitele afectiuni aparute in urma unei alimentatii nesanatoase. Mancarea ar trebui sa fie cea mai sanatoasa investitie pentru sanatatea familiei tale. Urmareste cu atentie lista alimentelor de mai jos, asigurandu-te ca in urmatorul weekend vei opta macar una dintre propunerile noastre.
1. ULEI DE PESTE
Mai sanatos decat pestele insusi, uleiul de peste iti va aduce destul de multe beneficii:
previne afectiunile cardiovasculare, cancerul, depresia, artrita, diabetul, ulcerul si sindromul Alzeimer;
amplifica nivelul de energie si capacitatea de concentrare;
ofera cea mai mare rezistenta impotriva bolilor comune precum gripa si raceala;
le ajuta pe femeile insarcinate sa evite nasterile premature si alte complicatii.
2. LEGUME CRUDE
Nimic nu se compara cu valoarea nutritionala a legumelor crude. Pe langa numerosii nutrienti, acidul folic continut de legumele cu frunze verzi previne bolile, in special pe cele neurodegenerative - de tip Parkinson, iar antioxidantii (vitamina C, vitamina E) te ajuta sa-ti pastrezi agerimea mintii. Daca esti o persoana a carei alimentatie se axeaza pe proteina animala, atunci trebuie sa te orientezi spre legumele cu un continut scazut de potasiu – conopida, mazare verde, spanac, salata verde si ciuperci.
3. OUA CRUDE
Oul crud este un aliment “fenomenal” pentru mintea si sistemul tau imunitar. Cu toate ca poate sa dureze pana cand te obisnuiesti, nu uita ca proteinele si grasimile continute de ou sunt esentiale pentru intregul tau organism. Oul gatit nu aduce aceleasi beneficii - cu cat este mai putin preparat (mai bine fiert decat prajit), cu atat va fi mai bine din punct de vedere nutritional. Exista mai multe metode prin care poti consuma oul crud: "stilul dur" - inghite un ou (cu tot cu galbenus) dintr-o suflare; amesteca-l alaturi de lapte si banane intr-un shake sau amesteca-l intr-un pahar cu suc de legume.
4. LAPTELE PROASPAT
Laptele proaspat este o sursa uimitoare de proteine, carbohidrati, grasimi, minerale si vitamine. Laptele pasteurizat este un aliment diferit, ce nu ofera aceleasi beneficii precum laptele proaspat.

Sursa: Carmen Oprea, www.farmaciata.ro

luni, 22 iunie 2009

Lactate de la Vatra Dornei

Cele mai bune lactate pe care le-am gustat vreodată au fost cele de la Vatra Dornei prin anul 2001. Era un mic magazin de lactate vrac, undeva pe o străduţă aproape de telescaun. Nu va gândiţi la marca "La Dorna", nici vorbă de comparaţie. Cele de la magazinul acela erau cu totul altceva faţă de ceea ce cumpărăm din supermarket.
De atunci toate lactatele mi se par fade pentru că am tendinţa să le tot compar cu ceea ce am gustat la magazinaşul acela. Şi, reţineţi, nu sunt fan lactate în general.
Mi-am tot promis ca mai ajung pe acolo, dar n-am mai reuşit. Este destul de departe. Aşa ca dacă voi aveţi drum pe acolo, nu ezitaţi să verificaţi dacă mai există acel magazinaş. Sau poate găsiţi altceva... sa sperăm că tot atât de gustos sau poate chiar mai bun. Daţi de ştire şi pe aici, ok?

Pastrav proaspat

Am rasuflat uşurată săptămâna trecută când mi-a adus cineva păstrăv proaspăt direct de la o păstrăvărie de undeva la ieşirea din Braşov spre Întorsura Buzăului. În sfârşit găsisem soluţia pentru piciul meu care se umple de bubiţe imediat ce consumă un aliment mai puţin proaspăt. L-am preparat imediat şi surpriză... dă-i să pape prichindelului dacă poţi... un gust groaznic de motorină te izbea de la prima înghiţitură. Fără nicio exagerare!!! Dacă îl cumpăram de la un magazin aş fi crezut că gustul de motorină se datorează transportului impropriu, dar în cazul de faţă nu aveam dubii în privinţa asta.
Stau şi mă întreb... sa fie de vină poluarea?! sau chimicalele cu care sunt hrăniţi păstrăvii din crescătorii?! sau...?!
Şi când eram aşa de încântată că am găsit o soluţie la problema prospeţimii...
Acum am mai primit un pont... vi-l dau şi vouă că eu nu ştiu când şi dacă ajung în zona aceea. Se numeşte Păstrăvăria Brătioara.

Iată şi datele de contact: Satul Cândeşti, nr. 219, localitatea Albeştii de Muscel, jud. Argeş. Tel. 0248 555 427
Dar, atenţie, aceasta este o informatie neverificată pe cont propriu. Orice părere este binevenită.