marți, 28 iulie 2009

Gospodarii bio din Mosna

Pentru familia Schuster, agricultura ecologică este un mod de viaţă.
Lavinia şi Willi Schuster s-au întors din Germania în ’97 ca să facă agricultură ecologică în România. Pentru familia lor, bio reprezintă un mod de viaţă.

Apărător “înrăit” al gospodăriei ecologice şi al alimentaţiei neotrăvite cu OMG-uri şi chimicale, Willi Schuster s-a numărat printre pionierii acestui mod de viaţă în România. A început prin 1997, spune el, când a părăsit Germania – unde se mutase de ceva vreme cu familia – şi s-a reîntors în România. La ţară.

ÎNCEPUTURI. Ce l-a îndemnat să facă această schimbare? “Povestea e un pic mai lungă. Şi eu, şi soţia mea venim de la oraş. După Revoluţie eram în Germania şi lucram ca translator. În activitatea mea de translator am ajuns să plec în Elveţia câteva veri la rând, ca să traduc un curs de agricultură ecologică. O organizaţie creştină lua gospodari din România şi îi ducea în Elveţia să facă practică la un gospodar bio timp de trei luni. La mijlocul acestui curs erau două săptămâni de pregătire teoretică, şi acolo am avut posibilitatea să traduc începând din 1994. Şi traducând acolo am prins drag de agricultura ecologică”, povesteşte Schuster.

L-au impresionat gospodarii bio elveţieni: fericiţi, mulţumiţi cu ceea ce aveau. Era o viziune diferită faţă de cea a agricultorului convenţional chimizat, industrializat, mereu nemulţumit, mereu cu probleme şi cu jalbe.

Însă resortul care l-a determinat să treacă la eco a fost lipsa de reacţie a participanţilor la respectivele cursuri. “La curs toţi practicanţii ziceau «mă duc acasă şi fac cutare, cutare, merg şi eu spre bio, e fain». După care mă reîntâlneam cu ei după un timp şi îi întrebam «no, ce ai făcut?». Răspunsul standard era ăsta: «Willi, tu ştii… la noi nu se poate… nu mă lasă ăl bătrân, no… cum să ţinem vacile nelegate, cum să cutare sau cutare». Şi mereu, mereu auzind aceleaşi răspunsuri m-am cătrănit odată şi i-am zis soţiei: «Iubi, dragă, hai că ne mutăm noi la ţară, ne luăm o casă, o gospodărie şi ne mutăm şi încercăm noi să facem agricultură ecologică». În momentul ăla stăteam în Germania”, îşi aminteşte Willi Schuster zâmbind.

Zis şi făcut: şi-au cumpărat o casă săsească în judeţul Sibiu, la Moşna. Aveau gospodăria, grădina, două hectare de pământ şi două vaci. Şi un bagaj bogat de cunoştinţe teoretice despre agricultura ecologică. Cunoştinţele practice le-au deprins pe parcurs. Încet, încet au învăţat şi s-au extins. Acum are 20 de hectare de pământ, din care 15 în proprietate şi cinci în arendă, şapte vaci cu lapte, două juninci, o bivoliţă şi doi cai de lucru.

“Uitându-mă înapoi, mi-am dat seama că, dacă ştiam de ce mă apuc, nu mă apucam. Dar aşa a fost ca o săritură în apă rece pentru mine şi nu mi-a părut rău, dimpotrivă, mă bucur foarte mult”, spune Schuster. Nu ar vrea să-şi mai mărească gospodăria. Acum vrea să încerce să-i motiveze şi pe alţii să treacă la gospodăria bio.

PRODUCŢIE. În gospodăria lui se prepară delicioase brânzeturi şi produse lactate: caşcaval, smântână proaspătă tradiţională din lapte crud, brânză cremă de vaci din lapte degresat, pasteurizat, simplă sau cu verdeaţă, cu hrean sau cu diferite fructe. “Toate provin din gospodăria noastră care este certificată ecologic în sine, toată. Tot ce creşte şi trăieşte la noi este bio. Altă agricultură eu nu ştiu decât bio”, a accentuat Schuster. Familia lui transformă zilnic 60-100 de litri de lapte în brânzeturi şi lactate. În bucătăria proprie.
Caşcavalul cu verdeţuri la putere
Familia sibiană ce patronează această fermă produce, acum la mai bine de opt ani, de la demararea afcerii, trei mari produse de bază. Dacă caşcavalul este considerat cel care duce trena producţiei, brânza cremă introdusă în premieră pe piaţa românească de către Schuster se bucură şi ea acum de o popularitate din ce în ce mai mare în rândul clienţilor. „Soţia prelucrează laptele de două ori pe zi, dimineaţa şi seara. Este vorba de aproximativ 100 de litrii pe zi. Facem două feluri de caşcaval, respectiv cel din lapte crud şi acelaşi caşcaval, cu o plantă aromatică, pe care îl numim caşcaval cu verdeţuri. Acestea sunt două produse pe care le considerăm produsele noastre de bază. Facem şi parmezan care stă un an de zile la maturat. Facem brânză cremă, de fapt aceasta a fost primul nostru produs şi a fost necunoscut în România când am început noi. Este brânză cremă simplă desert cu căpşuni, cu cireşe negre, cu gutui, fructele fiind de la noi din gospodărie. Mai avem brânză cremă cu verdeţuri, cu hrean şi cu paprika, plantele aromatice fiind, şi acestea, bineînţeles, de la noi din grădină. În fine mai producem şi smântână proaspătă şi tradiţională”, a explicat cu satisfacţie Schuster.
Produse căutate
Faptul că ceea ce este produs de ferma lui Willi şi Laura are căutare este întărit de cozile care apar mai ales lunea în faţa magazinului din Sibiu, unde se comercializează aceste produse, cu un adaos modic de 6 la sută faţă de preţul de bază. Caşcavalul şi brânza de Moşna ajung constant pe mesele clienţilor, chiar şi graţie unui abonament lunar. „În jur de 70-80 la sută din producţie şi ceea ce vindem merge la BIOCOP, iar restul aici în sat. Biocop este cooperativa de valorificare a produselor ecologice din judeţul Sibiu. Am înfiinţat-o eu şi încă şase gospodari, cu scopul precis de a valorifica aceste produse ecologice din agricultura noastră. Acum suntem 15 producători. Avem un magazin pe strada Avram Iancu nr. 11. Acolo de trei ori pe săptămână, luni, miercuri şi vineri, între orele 12-16. Este foarte căutat. De multe ori lunea este coadă înainte de deschiderea magazinului. Mai am şi abonaţi din Mediaş şi nu numai, care plătesc odată pe lună, dar avem şi foarte mulţi clienţi ocazionali. Adaosul este de 6 la sută”, a mai explicat Schuster.

Nu vrea extindere
“Primul nostru scop o fost să facem mâncare sănătoasă, bună, pentru noi, pentru copii, şi abia după aceea să facem ca să vindem, ca să plătim facturi, una, alta. Am mâncat eu şi copiii mei, apoi şi vecinii, şi rudele… şi aşa s-a extins, treptat, treptat cercul celor care cumpără de la noi. S-a dus vestea”, povesteşte Schuster. “După aceea am înfiinţat magazinul Biocoop din Sibiu împreună cu şapte colegi, ţărani bio gospodari din judeţul Sibiu. La început eram clienţii unii altora. Eu cumpăram de la ei ce-mi trebuia mie şi clienţilor mei, rudelor mele, ei la fel de la mine… Şi la un moment dat ne-am gândit de ce nu ne facem un loc în Sibiu, în mijloc, unde să ne întâlnim, să aducem produsele, să luăm unul de la celălalt şi toţi ceilalţi de la noi”, îşi aminteşte el. Şi aşa a apărut în urmă cu vreo patru ani magazinul ecologic Biocoop din Sibiu.
Promovează modelul
Dacă de extindere nici nu poate fi vorba, Willi Schuster şi-a pus în cap să promoveze masiv modelul de dezvoltare acestui tip de fermă ţărănească ecologică. În acest sens, sibianul va porni o campanie prin care să convigă câţi mai mulţi ţărani să adere la ideea lui. „Nu mi-am propus să mă extind. Aşa vreau să rămân. Eu cred din toată inima că va fi o tendinţă de revenire la agricultura ţărănească. În momentul actual, agricultura ţărănească suferă tare, dar tot aici este viitorul. Vreau să multiplic acest model de fermă ţărănească. Vreau să arăt şi altora acest model de fermă ţărănească. Vreau să conving câţi mai mulţi ţărani români să se apuce de acest tip de agricultură”. Chiar dacă e convins că producătorii industriali şi cei ţărăneşti sunt două lumi paralele, Willi va începe campania chiar în judeţul Sibiu. „Aş vrea să cooptez toţi ţăranii crescători de vaci să vină alături de noi să întărim acest concept de agricultură ecologică. Vânzarea directă a produselor este o nişă ce trebuie exploatată”.

Magazin
Bunătăţile produse în gospodăria lui Schuster se vând doar la Biocoopul din Sibiu. Sau la el acasă. “Pe etichetă scrie numă-rul de telefon şi puteţi veni, cu drag vă primim”, ne-a spus Schuster. La Biocoop se mai găsesc pâine, miere, brânzeturi de vacă, capră şi oaie, lapte proaspăt, legume de sezon. Numai fructele lipsesc. Magazinul este în creştere, dar, din păcate, nu atât cât şi-ar fi dorit Willi Schuster. “Asta este marea mea dezamăgire. Nu că aş vrea să devin nu ştiu ce mare, dar creşterea pieţei produselor ecologice este mult prea lentă faţă de ceea ce este în alte părţi. Şi asta e şi vina noastră, a producătorilor, fiindcă cei mai mari producători bio din ţară sunt holdinguri internaţionale şi firme mari care fac şi produse bio şi convenţionale, şi atunci sunt neplauzibili, derutanţi”, a precizat Schuster.
Preţuri:
Caşcaval simplu – 40 lei/kg; caşcaval cu verdeţuri – 56 lei/kg; crema de brânză – 11 lei/kg; smântâna 18 lei/litru.


joi, 23 iulie 2009

Legumele bio, noua moda la romani!

Cei care vor un mod de viata sanatos au inlocuit vizita la piata cu un abonament la un cos cu legume eco. L-au adus si la noi firmele certificate ecologic, dupa modelul frantuzesc.

Comanda se da on-line, apoi clientul vine la magazin sa ridice marfa. Il costa 30 de lei un cos pentru patru persoane cu morcovi, castraveti, dovlecei si sfecla. Cei care nu au timp sa astepte isi cumpara legume de la taraba. Ies mai ieftin, dar nu stiu daca produsele sunt suta la suta “curate”.

Astfel, intr-o localitate din Calarasi, care se mandrea in epoca de aur cu productia la hectar, astazi oamenii cultiva legume bio. In loc de ingrasaminte chimice, producatorii folosesc plantele aromatice, ca sa protejeze legumele de daunatori.

Recolta, certificata bio, ajunge in Capitala, unde oamenii isi pot face un abonament la un cos cu legume ecologice, pe care il pot ridica saptamanal.

La fel se intampla si la Timisoara, unde orasenii isi pot lua cosul cu legume bio de doua ori pe saptamana de la producator.

Pentru legumele bio, oamenii dau cativa lei in plus, in comparatie cu cele vandute pe taraba. Diferenta o face, insa, modul de viata.


Sursa: Stirile PRO TV
Publicat in EcoMagaizn 11.Iulie.2009 @ 7:03 am

Magazine bio online


Pentru ca tot mai multi dintre noi incepem sa fim preocupati de cumparaturile online, macar sa fie si dintre cele sanatoase. Magazinele bio sunt pe val si se inmultesc pe zi ce trece. Asa ca am hotarat sa le cuprindem pe cele de moment din Romania intr-o lista, speram noi, utila. Lista este aleatoare, intocmita in consulatie cu varul Google.
Cam atat am reusit sa identificam pentru moment pe www. O sa mai adaugam treptat si altele.
Cumparaturi online sanatoase!
Foto: presaonline.com

sâmbătă, 11 iulie 2009

Natural si proaspat. Ideal.



Daca ai de facut un drum prin tara iti poti face shoppingul din mers. Comertul ambulant e in floare pe soselele Romaniei. Si unde mai pui ca marfa este naturala si proaspata. Direct din gradina, direct din stup, direct din ugerul vacii sau direct din porcul injunghiat. Teoretic. Ca practic lucrurile nu stau chiar asa.

Legumele si fructele or fi ele proaspat culese, dar daca nenea comerciantu' a stropit bine cultura sa iasa banu', stau si ma gandesc care ar fi diferenta fata de supermarket. Iar daca analizez mai bine situatia imi dau seama ca chimicalele acelea trebuie sa fie dintre cele mai ieftine...

Mierea o fi din stup, ca din alta parte n-ar prea avea de unde. Pretul e pe masura. Dar cum se face ca abia ce ajung cu ea acasa si aceasta se zahariseste pana sa o gust? Cristalizarea mierii este un proces natural si aceasta este garantia calitatii. Dar eu de unde sa stiu ca nu este din lotul de acum 1-2-3 ani si nenea comerciantu' a incalzit-o la baimaren de dimineata?

Branza are gust. Nu se compara nici pe departe cu aracetul din supermarket. Dar ma cam iau de ganduri cand o vad expusa zi lumina la peste 30 grade Celsius.

Iar despre babic... ma abtin. Cu siguranta nu-i mare diferenta fata de ce mi-a raspuns sincer vanzatoarea de la magazinul bio din oras cand am intrebat-o despre mezelurile comercializate la ei: "Da, sunt fara conservanti, dar carnea e provenita de la animale crescute la ferme obisnuite". Si asta spune totul. Insa nu explica pretul de produs bio.

Cam asta e situatia pe DN-urile Romaniei. Ceva mai bine ca la supermarket as zice, dar cu mult loc de mai bine.


luni, 6 iulie 2009

Legume ecologice la Sere Codlea

Sere Codlea exporta legume ecologice in Europa de Vest si vizeaza, in perspectiva, piata Statelor Unite ale Americii

Agricultura ecologica reprezinta o noua sursa de venituri pentru producatorii romani, aceste produse fiind deosebit de cautate pe pietele externe. Datorita castigurilor frumoase rezultate din comercializarea produselor ecologice, tot mai multi producatori se orienteaza catre aceasta forma de exploatatie agicola. Astfel, alaturi de societatile care obtin produse animaliere ecologice, si producatorii autohtoni de legume si fructe de sera au inceput sa practice acest tip de agricultura profitabila.

Deoarece nu sunt tratate cu substante chimice si nici nu prezinta modificari genetice, legumele si fructele ecologice romanesti au castigat deja consumatorii din Olanda, Germania si Italia.

Codlea, lider la productia de legume ecologice.
Un prim-pas in castigarea consumatorilor cu produse ecologice a fost realizat de Societatea Sere Codlea, care, ulterior privatizarii, a investit masiv in producerea de legume ecologice. In pofida avertismentelor specialistilor referitoare la faptul ca agricultura ecologica nu se poate realiza la scara larga, deoarece randamentele sunt foarte scazute, investitorul care a preluat Sere Codlea a riscat, ajungand in prezent lider in Europa din punct de vedere al suprafetelor cultivate cu legume ecologice. "Primul pas pe care l-am facut dupa ce am cumparat serele a fost sa incepem o politica investitionala serioasa. Era exact ce lipsea pentru a pune pe picioare o astfel de companie de traditie pentru horticultura romaneasca. In prezent, la Sere Codlea se obtin produse ecologice, noi fiind chiar primii in Europa din punct de vedere al suprafetelor cultivate in regim ecologic", a declarat Maria Schultz, proprietara pachetului majoritar al SC Sere Codea si presedina Asociatiei Serelor din Romania.

Fara produse chimice la cultivare
Calitatea recoltelor depinde insa de nivelul tehnologiilor utilizate in procesul de productie. Pentru a obtine legume de cea mai buna calitate, la Codlea se utilizeaza metodele cele mai adaptate agriculturii ecologice. Astfel, pentru irigatii se foloseste apa de izvor, solul este ingrasat cu gunoi de grajd, iar polenizarea se realizeaza cu bondari importati din Israel. "Alimentele ecologice sunt cele care nu au avut nici o legatura cu vreo substanta chimica, nici in sol, nici in aer si nici macar in apa. De aceea am recurs la aceasta tehnologie. Intentionam chiar sa deschidem propria unitate de producere a bondarilor. Deocamdata exista doar trei tari exportatoare de bondari si anume: Belgia, Olanda si Israel", a mai spus Maria Schultz. Ea a adaugat ca permanent se realizeaza analize de laborator care certifica lipsa agentilor chimici poluanti in produsele marca "Codlea". Un alt avantaj pe care il prezinta terenurile pe care sunt amplasate serele Codlea este acela ca suprafetele nu sunt inconjurate de alte terenuri agricole, fapt ce impiedica transmiterea unor boli sau daunatori. "Toate legumele obtinute in aceste sere sunt suta la suta naturale, aceste produse obtinand certificarea de produse biologice. Data fiind calitatea acestora, o mare parte din productie este comercializata pe pietele internationale. Pe piata interna, produsele marca Codlea sunt comercializate in reteaua de magazine proprii (n.n. - peste 60 de magazine, din care noua in Bucuresti) sau in lanturile de hipermarketuri.

Sursa Gardianul


Date de contact Sere Codlea Brasov: str. Barsei, nr.36. tel.: +40-68-475225, 475256 fax: +40-68-475366 e-mail : sere@sere-codlea.ro . Se pare ca website-ul lor nu functioneaza: http://www.sere-codlea.ro/

Sanatate din fructe si legume


Stii ca e bine sa bei suc proaspat de fructe si legume. Sunt pline de vitamine si substante nutritive, te ajuta sa-ti recapeti energia, tonusul si imunitatea. Afla acum cateva retete pline de savoare si la ce se potriveste fiecare...

Inainte de a incepe, alege-ti cu grija storcatorul de fructe. Important e sa fie utilat cu cutite bune pentru tocatul legumelor dure, sita si blender, pentru amestecatul piureurilor si al sucurilor. O marca recunoscuta costa ceva mai mult, dar este mai rezistenta in timp.

Spala fructele si legumele sub jet de apa rece si foloseste-le imediat. Verifica atent sursa lor - cele mai bune sunt, evident, vegetalele organice.

Unele dintre ele ¨C avocado, ananas, mango, banane ¨C trebuie curatate de coaja. Altele ¨C mere, pere, morcovi - pot fi folosite asa cum sunt.

Daca ceea ce ramane dupa prima stoarcere ti se pare inca un rest fluid, reintrodu-l in storcator, pentru a recupera si sucul ramas.

Pentru beneficii maxime, bea sucul de indata ce l-ai scos din aparat.

Sucurile naturale proaspete baute pe stomacul gol sunt absorbite in circuitul sanguin in maximum 15 minute.

Nu da sucul pe gat dintr-o data, bea-l cu inghitituri mici, pentru o mai buna absorbtie a vitaminelor si mineralelor.

Poti sa le bei la orice ora, dar tine cont de faptul ca cele pentru detoxifiere sunt indicate dimineata pe stomacul gol, cele cremoase pot fi consumate la micul dejun, energizantele pe la pranz, iar cele impotriva stresului - seara, inainte de culcare.

Sursa: Avantaje Text: Mihaela Doina Radulescu.

joi, 2 iulie 2009

Lapte sanatos la ferma?

Până de curând speram într-un răspuns afirmativ, măcar parţial. Dar mi-am pierdut speranţele.

Şi asta chiar fără a mă deplasa până la faţa locului. Simplu.

Zilele trecute am găsit un topic pe un forum unde un user îşi povesteste experienţa afacerii pe care a pornit-o cu o fermă de capre. Am parcurs topicul întrucât apreciez iniţiativa tipului în contextul actual când investiţiile în agricultură şi zootehnie la nivel naţional sunt atât de firave. Iar pe de altă parte eram interesată să cumpăr lapte de capră întrucât acesta pare a fi cel mai apropiat de formula maternă şi ca urmare, cel mai recomandat pentru consumul uman.

E drept că ştiam câte ceva despre compoziţia reală a laptelui pe care îl cumpărăm din supermarket, dar aveam, totuşi, impresia că cel achiziţionat direct de la producător ar fi cumva mai sănătos. Din păcate, nu mai am aceeaşi părere.

Pentru ca afacerea să fie rentabilă se fac foarte multe compromisuri în defavoarea sănătăţii omului. Nu-ţi trebuie prea multă literatură de specialitate ca să înţelegi că cele mai multe procedee prin care afacerea poate prospera sunt dăunătoare sănătăţii consumatorului. Caprele sunt dozate cu hormoni pentru a spori numărul sarcinilor gemelare, cu antibiotice şi vaccinuri nenumărate, sunt trecute cu copitele prin soluţii chimice periculoase pentru prevenirea diverselor boli, sunt hrănite cu furaje artificiale pentru că sunt mai ieftine şi multe altele.

Am rămas cu un gust amar. Nici nu ar trebui să ne mai mirăm de ce avem o imunitate aşa scăzută... Ne hrănim cu prea multe alimente dăunătoare. Cu ştiinţă sau fără.