Pentru familia Schuster, agricultura ecologică este un mod de viaţă.
Lavinia şi Willi Schuster s-au întors din Germania în ’97 ca să facă agricultură ecologică în România. Pentru familia lor, bio reprezintă un mod de viaţă.
Apărător “înrăit” al gospodăriei ecologice şi al alimentaţiei neotrăvite cu OMG-uri şi chimicale, Willi Schuster s-a numărat printre pionierii acestui mod de viaţă în România. A început prin 1997, spune el, când a părăsit Germania – unde se mutase de ceva vreme cu familia – şi s-a reîntors în România. La ţară.
ÎNCEPUTURI. Ce l-a îndemnat să facă această schimbare? “Povestea e un pic mai lungă. Şi eu, şi soţia mea venim de la oraş. După Revoluţie eram în Germania şi lucram ca translator. În activitatea mea de translator am ajuns să plec în Elveţia câteva veri la rând, ca să traduc un curs de agricultură ecologică. O organizaţie creştină lua gospodari din România şi îi ducea în Elveţia să facă practică la un gospodar bio timp de trei luni. La mijlocul acestui curs erau două săptămâni de pregătire teoretică, şi acolo am avut posibilitatea să traduc începând din 1994. Şi traducând acolo am prins drag de agricultura ecologică”, povesteşte Schuster.
L-au impresionat gospodarii bio elveţieni: fericiţi, mulţumiţi cu ceea ce aveau. Era o viziune diferită faţă de cea a agricultorului convenţional chimizat, industrializat, mereu nemulţumit, mereu cu probleme şi cu jalbe.
Însă resortul care l-a determinat să treacă la eco a fost lipsa de reacţie a participanţilor la respectivele cursuri. “La curs toţi practicanţii ziceau «mă duc acasă şi fac cutare, cutare, merg şi eu spre bio, e fain». După care mă reîntâlneam cu ei după un timp şi îi întrebam «no, ce ai făcut?». Răspunsul standard era ăsta: «Willi, tu ştii… la noi nu se poate… nu mă lasă ăl bătrân, no… cum să ţinem vacile nelegate, cum să cutare sau cutare». Şi mereu, mereu auzind aceleaşi răspunsuri m-am cătrănit odată şi i-am zis soţiei: «Iubi, dragă, hai că ne mutăm noi la ţară, ne luăm o casă, o gospodărie şi ne mutăm şi încercăm noi să facem agricultură ecologică». În momentul ăla stăteam în Germania”, îşi aminteşte Willi Schuster zâmbind.
Zis şi făcut: şi-au cumpărat o casă săsească în judeţul Sibiu, la Moşna. Aveau gospodăria, grădina, două hectare de pământ şi două vaci. Şi un bagaj bogat de cunoştinţe teoretice despre agricultura ecologică. Cunoştinţele practice le-au deprins pe parcurs. Încet, încet au învăţat şi s-au extins. Acum are 20 de hectare de pământ, din care 15 în proprietate şi cinci în arendă, şapte vaci cu lapte, două juninci, o bivoliţă şi doi cai de lucru.
“Uitându-mă înapoi, mi-am dat seama că, dacă ştiam de ce mă apuc, nu mă apucam. Dar aşa a fost ca o săritură în apă rece pentru mine şi nu mi-a părut rău, dimpotrivă, mă bucur foarte mult”, spune Schuster. Nu ar vrea să-şi mai mărească gospodăria. Acum vrea să încerce să-i motiveze şi pe alţii să treacă la gospodăria bio.
PRODUCŢIE. În gospodăria lui se prepară delicioase brânzeturi şi produse lactate: caşcaval, smântână proaspătă tradiţională din lapte crud, brânză cremă de vaci din lapte degresat, pasteurizat, simplă sau cu verdeaţă, cu hrean sau cu diferite fructe. “Toate provin din gospodăria noastră care este certificată ecologic în sine, toată. Tot ce creşte şi trăieşte la noi este bio. Altă agricultură eu nu ştiu decât bio”, a accentuat Schuster. Familia lui transformă zilnic 60-100 de litri de lapte în brânzeturi şi lactate. În bucătăria proprie.
Caşcavalul cu verdeţuri la putere
Familia sibiană ce patronează această fermă produce, acum la mai bine de opt ani, de la demararea afcerii, trei mari produse de bază. Dacă caşcavalul este considerat cel care duce trena producţiei, brânza cremă introdusă în premieră pe piaţa românească de către Schuster se bucură şi ea acum de o popularitate din ce în ce mai mare în rândul clienţilor. „Soţia prelucrează laptele de două ori pe zi, dimineaţa şi seara. Este vorba de aproximativ 100 de litrii pe zi. Facem două feluri de caşcaval, respectiv cel din lapte crud şi acelaşi caşcaval, cu o plantă aromatică, pe care îl numim caşcaval cu verdeţuri. Acestea sunt două produse pe care le considerăm produsele noastre de bază. Facem şi parmezan care stă un an de zile la maturat. Facem brânză cremă, de fapt aceasta a fost primul nostru produs şi a fost necunoscut în România când am început noi. Este brânză cremă simplă desert cu căpşuni, cu cireşe negre, cu gutui, fructele fiind de la noi din gospodărie. Mai avem brânză cremă cu verdeţuri, cu hrean şi cu paprika, plantele aromatice fiind, şi acestea, bineînţeles, de la noi din grădină. În fine mai producem şi smântână proaspătă şi tradiţională”, a explicat cu satisfacţie Schuster.
Produse căutate
Faptul că ceea ce este produs de ferma lui Willi şi Laura are căutare este întărit de cozile care apar mai ales lunea în faţa magazinului din Sibiu, unde se comercializează aceste produse, cu un adaos modic de 6 la sută faţă de preţul de bază. Caşcavalul şi brânza de Moşna ajung constant pe mesele clienţilor, chiar şi graţie unui abonament lunar. „În jur de 70-80 la sută din producţie şi ceea ce vindem merge la BIOCOP, iar restul aici în sat. Biocop este cooperativa de valorificare a produselor ecologice din judeţul Sibiu. Am înfiinţat-o eu şi încă şase gospodari, cu scopul precis de a valorifica aceste produse ecologice din agricultura noastră. Acum suntem 15 producători. Avem un magazin pe strada Avram Iancu nr. 11. Acolo de trei ori pe săptămână, luni, miercuri şi vineri, între orele 12-16. Este foarte căutat. De multe ori lunea este coadă înainte de deschiderea magazinului. Mai am şi abonaţi din Mediaş şi nu numai, care plătesc odată pe lună, dar avem şi foarte mulţi clienţi ocazionali. Adaosul este de 6 la sută”, a mai explicat Schuster.
Nu vrea extindere
“Primul nostru scop o fost să facem mâncare sănătoasă, bună, pentru noi, pentru copii, şi abia după aceea să facem ca să vindem, ca să plătim facturi, una, alta. Am mâncat eu şi copiii mei, apoi şi vecinii, şi rudele… şi aşa s-a extins, treptat, treptat cercul celor care cumpără de la noi. S-a dus vestea”, povesteşte Schuster. “După aceea am înfiinţat magazinul Biocoop din Sibiu împreună cu şapte colegi, ţărani bio gospodari din judeţul Sibiu. La început eram clienţii unii altora. Eu cumpăram de la ei ce-mi trebuia mie şi clienţilor mei, rudelor mele, ei la fel de la mine… Şi la un moment dat ne-am gândit de ce nu ne facem un loc în Sibiu, în mijloc, unde să ne întâlnim, să aducem produsele, să luăm unul de la celălalt şi toţi ceilalţi de la noi”, îşi aminteşte el. Şi aşa a apărut în urmă cu vreo patru ani magazinul ecologic Biocoop din Sibiu.
Promovează modelul
Dacă de extindere nici nu poate fi vorba, Willi Schuster şi-a pus în cap să promoveze masiv modelul de dezvoltare acestui tip de fermă ţărănească ecologică. În acest sens, sibianul va porni o campanie prin care să convigă câţi mai mulţi ţărani să adere la ideea lui. „Nu mi-am propus să mă extind. Aşa vreau să rămân. Eu cred din toată inima că va fi o tendinţă de revenire la agricultura ţărănească. În momentul actual, agricultura ţărănească suferă tare, dar tot aici este viitorul. Vreau să multiplic acest model de fermă ţărănească. Vreau să arăt şi altora acest model de fermă ţărănească. Vreau să conving câţi mai mulţi ţărani români să se apuce de acest tip de agricultură”. Chiar dacă e convins că producătorii industriali şi cei ţărăneşti sunt două lumi paralele, Willi va începe campania chiar în judeţul Sibiu. „Aş vrea să cooptez toţi ţăranii crescători de vaci să vină alături de noi să întărim acest concept de agricultură ecologică. Vânzarea directă a produselor este o nişă ce trebuie exploatată”.
Magazin
Bunătăţile produse în gospodăria lui Schuster se vând doar la Biocoopul din Sibiu. Sau la el acasă. “Pe etichetă scrie numă-rul de telefon şi puteţi veni, cu drag vă primim”, ne-a spus Schuster. La Biocoop se mai găsesc pâine, miere, brânzeturi de vacă, capră şi oaie, lapte proaspăt, legume de sezon. Numai fructele lipsesc. Magazinul este în creştere, dar, din păcate, nu atât cât şi-ar fi dorit Willi Schuster. “Asta este marea mea dezamăgire. Nu că aş vrea să devin nu ştiu ce mare, dar creşterea pieţei produselor ecologice este mult prea lentă faţă de ceea ce este în alte părţi. Şi asta e şi vina noastră, a producătorilor, fiindcă cei mai mari producători bio din ţară sunt holdinguri internaţionale şi firme mari care fac şi produse bio şi convenţionale, şi atunci sunt neplauzibili, derutanţi”, a precizat Schuster.
Preţuri:
Caşcaval simplu – 40 lei/kg; caşcaval cu verdeţuri – 56 lei/kg; crema de brânză – 11 lei/kg; smântâna 18 lei/litru.
Pentru familia Schuster, agricultura ecologică este un mod de viaţă.
Cei care vor un mod de viata sanatos au inlocuit vizita la piata cu un abonament la un cos cu legume eco. L-au adus si la noi firmele certificate ecologic, dupa modelul frantuzesc.
.jpg)
Sere Codlea exporta legume ecologice in Europa de Vest si vizeaza, in perspectiva, piata Statelor Unite ale Americii
Postări
